Berea este start-up-ul, vinul este corporația.
În timp ce piața berii este agilă, flexibilă și reacționează în câteva luni, cea a vinului pare încremenită într-o eră trecută. Bărboșii în tricouri câștigă teren în fața sommelierilor cu mănuși albe.
Explozia numărului de crame mici și mijlocii nu a găsit un ecou pe măsură în rândul consumatorilor, mai ales al celor din generația tânără. Modernizarea și creșterea pieței vini-viticole în Români a coincis cu dezvoltarea unui alt fenomen concurent, anume cel al berii artizanale (craft).
Față de vin, berea are câteva avantaje de ordin economic și social care o propulsează într-o poziție privilegiată. Materia primă se poate procura pe parcursul întregului an. Procesul de producție este de câteva ori mai scurt, se măsoară în săptămâni, nu în luni. Instalațiile necesare sunt mai puțin sofisticate, iar de multe ori ambalarea la unitate individuală incită la un consum mai des și repetat.
Mai mult, percepția asupra situațiilor de consum și a nivelului de cunoștințe necesar pentru a savura un produs de calitate înclină tot în favoarea berii. Puțini oameni cred că este necesar să fii un connaisseur pentru te bucura de o bere, dar cei mai mulți se simt intimidați de meniul de vinuri.
În România consumul de vin (20l/an/persoană) este de patru ori mai mic decât cel de bere(82l/an/persoană).Aceste cifre se referă în general la vinurile achiziționate din supermarketuri și hipermarketuri, respectiv la producția de bere industrială. Vinurile de calitate din crame mici și berea artizanală sunt sub-reprezentate în statisticile naționale, fiind nișe.
Ce ar putea să învețe cramele de la micro-berării? Care sunt punctele comune și care sunt lecțiile ușor adaptabile? Vom detalia în continuare cinci idei din lumea berii craft cu exemple. Am stat de vorbă cu doi producători de bere craft din București. Din echipa Oriel Beer ne-au povestit Laurențiu Mândrilă și Ioana Coca, în timp ce în colțul Amon-Ra a stat Tudor Petrescu.
Întregul articol poate fi citit pe Vinul.ro
