Câine ud? Miros de grajd? Varză murată? Măr bătut? Oțet? Prenadez? Mucegai? Nimeni nu își dorește asemenea calificative în notele de degustare ale unui vin. Din păcate, uneori, oricâte măsuri ar lua producătorii, distribuitorii și chiar consumatorii, aceste vinuri ajung în pahare. Ce este de făcut? Putem evita?
Putem identifica sticlele cu vinuri defecte sau de fiecare dată jucăm o ruletă rusească cu simțurile noastre?
Cât de grave sunt aceste defecte? Ne pun ele în pericol sănătatea sau doar buna-dispoziție? Se pot elimina pe loc sau singura soluție este…altă sticlă?
În comparație cu alte industrii, cea a vinului are o rată a defectelor de câteva zeci de mii de ori mai mare. De exemplu, în timp ce în producția de automobile sunt acceptate 3-4 defecte la un milion, în cazul vinului, doar defectul de dop se consideră normal să apară în 2-5% din cazuri, adică până la 50.000 sticle afectate dintr-un milion. În calitate de consumatori, este important să cunoaștem acest aspect, încât să nu învinuim neapărat producătorul.
Cum definim defectele?
În cazul anumitor defecte care afectează grav vinul se poate ajunge la un consens, de exemplu nimeni nu apreciază mirosul de varză murată, ceapă sau usturoi într-un pahar.
Totuși, există cazuri când anumiți consumatori sau chiar specialiști, consideră că vinurile care ar putea fi clasificate cu defect, sunt, de fapt, interesante, aparținând unui anumit stil de vinificație sau exploatând o anumită filosofie. În această categorie sunt include des vinurile ușor oxidate care capătă note de măr ras, migdale sau nuci. O altă situație este cea a vinurilor roșii, în special în cupaje de tip Bordeaux care capătă ușoare tente de grajd sau piele tăbăcită datorită unei drojdii sălbatice. În acesta cazuri, diferența dintre defect și caracter e dată de intensitate.
Clasificarea defectelor vinului după cauză
Din vie până în pahar, vinul poate fi expus la diverși factori care să îi afecteze calitatea. Categoriile cele mai periculoase de defecte includ oxidarea, procesele opuse, de tip reducătoar care sunt legate de sulf și, nu în ultimul rând, influența microorganismelor. La toate acestea se adaugă neglijența umană, manifestată cel mai des prin condiții de depozitare improprii sau de lipsa igienei în cramă.
_____________________________________________________________________________________________________________
Puteti citi integral articolul pe vinul.ro
Părți din acest material au fost prezentate în cadrul masterclass-ului ”Defectele Vinului- Les Fleurs du Mal” susținut pe 9 Martie în cadrul festivalului Vin la Brașov. Înregistrarea se poate urmări aici.
