Până aici e ok. Publicul cere, creatorii oferă, brandurile plătesc sau măcar aplaudă.

În goana după like-uri și awareness riscăm să urcăm în pas săltat Ceahlăul ridicolului sau chiar alte culmi ale agoniei și extazului. Apropo de extaz, să începem cu…

Sexperimentează cu Livia

Sursa: IGTV 

”Un vin tânăr, puternic și viril” spre deosebire de protagonistul care geme fals ca fetele de la linia erotică din anii ’90, care făceau rebus. Domnița din dotare, cu rădăcinile nevopsite la vedere, nu se dezminte de finețea de care o bănuim și înșfacă sticla marinărește, dovedind sexperiență. Noroc că vinul este sextrem de catifelat (nici nu mai contează că vinul respectiv ar trebui să fie citric, sprinten cu o aciditate ridicata, nu catifelat).  Îndemnul nu întârzie să apară, în același joc de cuvinte cu iz de autobază.

Cringe-worthy (diverse):

• Mirositul dopului de metal
• Verigheta la el, nu și la ea
• Ea închide laptopul de 3 ori

Am întrebat la sursă, filmulețul se vrea un pamflet. Un pamflet la ce anume nu mi-e clar, dar dacă sexul vinde orice, hai să-l folosim și de data asta. 

#CuMăsură – Cât rezistă vinul?

Deja e clișeu: hai să-i învățăm pe tineri despre vin, ca să ne asigurăm următoarea generație de consumatori, mai ales în contextul declinului mondial al consumului de alcool la generațiile Y (mileniali) și mai ales Z (tik-tok). Luăm câteva FAQ și le răspundem într-un format video fun și ușor de digerat, cu protagoniști oameni ca ei. Până aici sună corect, nimic inovator, dar corect.

Însă, cum ideea nu face decât 1% și implementarea 99%, iese acest filmuleț în care domni și domnișoare își dau cu părerea aparent candid, dar jucat la fel de bine ca telenovelele B-rated. Ei spun că termenul de valabilitate al vinului ar fi:

• Ani, sute de ani, 10 ani, 20 ani, 30, 50…forever;
• Vinul fermentează, deci cu cat e mai vechi cu atât e mai bun;
• Depinde cat ti-e de sete (doooamne, cineva chiar știe ceva despre vin);
• Cu cat e tinut mai mult, cu atat e mai valoros.

Cringe-ul e când ”expertul” ne anunță că ”vinul nu are termen de expirare, cu cât e mai vechi cu atât ar trebui să fie mai bun”. Îi dau eu expertului peste 10 ani o sticlă de Siel rose, ținut în cameră, în vitrină. Cheers!

Save the best for last- Principesa Margareta, Segarcea si soiul Marselan (Marsala la prima strigare)

Dacă cringe-urile anterioare au fost de încălzire, acesta este un regal de cringe (pun intended).

Nu mă înțelegeți greșit, sunt omul care militează zilnic pentru demistificarea exprimării în lumea vinului, pentru o comunicare cât mai simplă și pe alocuri amuzantă, care să atragă noi consumatori. Ce se întâmplă în acest clip este însă la limita dintre ridicol, incultură dureroasă, atac la brand și la valorile naționale.

Grigo(oooooooooo) începe printr-o rimă de grădiniță care nu anunță nimic elevat și continuă cu o remarcă de mare shawormăreasă: ”I.C Brătianu care a fost și prim-ministru și BOSS-ul PNL”(cu dă toate boss?), spusă simultan cu o mișcare a camerei care te amețește ca tulburelul de pe E85.

După ce toarnă ca mitraliera niște informații copy-paste de pe site-ul de la Segarcea, începe o prezentare care poate trece ușor drept atac la brand:

• deși domeniile sunt acum private, ei au ales să meargă cu numele de scenă ”Domeniul Coroanei”, vezi doamne (își dă ochii peste cap) și au câștigat multe premii cu vinurile lor (ochii peste cap din nou).

Să presupunem că ați trăit sub o piatră până acum și nu știti absolut nimic despre Segarcea și Domeniul Coroanei, cu atât mai puțin despre vinurile lor premium. Ați cumpăra un vin de peste 80 de lei după aceasta introducere?

• Un strugure care să dea mult vin, dar care să fie meh, adică vinul ală de-l iei ca să fie, sau vinul ală in care marinezi carnea, PUȚIN PASTILAT, AȘA, CU GUST DE MEDICAMENT.

Stimată domnișoară, fă, o industrie întreagă luptă să scoată din mintea consumatorului român ideea că vinul îmbuteliat este pastilat, iar tu, care reprezinți o companie care are interesul de a vinde astfel de vinuri, scoți așa ceva pe gură, iar apoi pui online și mai lași si link de patreon. Ce vrei sa-ti plătim? O excursie la cramă, sa vezi câtă muncă e în vie, de la legat corzile, la cules și sortat manual?

Revenind la branding de vin și de țară:

• Principesa Margot….ERROR 404- ACEST VIN NU EXISTĂ, la fel cum dacă noi îți spunem ție Andrela, Ardela sau Aniela, probabil nu o să știi că vorbim de tine, dragă Andreea.
• Principesa Margi este fiica regelui Mihaiță. STOP JOC, AIA E, EȘTI BUNĂ DE PLATĂ, dar probabil nu ai înțelege de ce și ”lu fata ta” îi e lene să-ți zică, dar mai citește odată asta: ”ASR Principesa Margareta a României este fiica moștenitoare a Regelui Mihai I.”
• Cum pielea mea fină (de fapt, e tăbăcită) știi ce gust are vinul dacă sticla e închisă lângă tine?
• Ce-i drept, la pizza și paste de maxim 30 lei pui un vin de 80 lei +, dar hey, fiecare își trăiește burgezia cum vrea.

Alfa Drink, darlings, daca scăpați de un proces apropo de afectarea drepturilor la nume și imagine, ziceți bogdaproste, delete video si data viitoare puneți subtitrări la fiecare filmuleț. Dacă le vedeți scrise poate vă dați seama de gogomănii înainte să le publicați.

În concluzie?

Ion Heliade – Rădulescu lansase un apel încurajator către tinerii scriitori: „Scrieți, băieți, orice, numai scrieți! Putem parafraza și noi: ”filmați și editați băieți (și fete) orice, numai aveți grijă să aibă logică și să nu strângă stomacul mai tare ca zaibărul uitat în soare”.

Articolul Video cringe în lumea vinului sau cum să omori brandul în moduri creative apare prima dată în Wine LifeStyle.

Întâlnirea cu autorul unei cărți pe un subiect de nișă precum vinurile rose este o onoare și o oportunitate excelentă de a-ți satisface gustul pentru curiozități bahice. Elizabeth Gabay MW este creierul din spatele volumului Rosé – Cum să descifrăm revoluția roz. Cartea acoperă istoria, tehnicile de viticultură, regiunile clasice și pe cele noi (inclusiv România), precum și particularitățile comerțului pentru acest tip de vin.

Am avut plăcerea să o ascult pe doamna Gabay în mai multe rânduri și este o vorbitoare pasionată, cu o agendă clară. Mesajul ei este: Nu mai judecați roseul după culoare! Începeți să priviți mai în profunzime, la tehnicile de vinificație și la exprimarea terroirului.

Masterclass-ul din București

După Concursul Național de Roseuri, unde a fost invitată în calitate de membru al juriului, doamna Gabay a susținut un masterclass foarte aplicat, în cadrul căruia a discutat 10 roseuri românești, alese fie din Concurs, fie din degustările sale la diverse crame. Masterclass-ul a avut loc pe 30 iunie, la Gastrolab, Piata Victoriei.

Nu mai judecați roseul după culoare!

Aceasta a fost prima lecție pe care Elizabeth Gabay a dorit să o transmită participanților. Ea a vorbit despre tendința actuală a vinurilor rose foarte palide, care sunt inspirate de Provence. În cadrul discuției  a subliniat ideea că nu există nicio legătură demonstrată între culoarea vinului și calitatea acestuia. De asemenea, la fel ca în modă, tendințele vin și pleacă, iar producătorii îndrăzneți merg împotriva curentului.

Mi-a plăcut mult comparația cu obsesia secolului al XIX-lea de a clasifica totul, inclusiv vinul, care nu se încadra în categoriile alb sau roșu. Cele două întrebări esențiale din această secțiune au fost:

1. Unde se termină Blanc de Noirs și începe rose-ul?
2. Unde se termină vinul rosé și începe vinul roșu?

Aprofundați tehnicile de vinificație în rosé

Deși majoritatea vinului rosé este creat printr-un contact limitat cu pielițele, la fel ca vinul roșu, există  multe alte tehnici. Elizabeth Gabay a menționat saigneé, presarea directă și chiar amestecarea albului și roșului (procedură interzisă în România). Fiecare dintre acestea are particularități, o istorie lungă și un gust specific care trebuie descoperit și apreciat.

Nu toate roseurile au gust de fructe roșii

Când au fost întrebați ce este specific vinului rosé, mulți dintre cei prezenți la masterclass au numit fructele roșii ca arome caracteristice. Acesta a fost un alt mit pe care doamna Gabay a dorit să îl demonteze prin puterea exemplului.

Cele 10 roseuri-Note de degustare și discuții 

Non-aromatice

1.Prima Stilla-Budureasca (Pinot noir)

Vin spumant făcut prin metoda tradițională, culoare extrem de palidă, a petrecut 18 luni pe drojdii fine și are 17 g de zahăr, ceea ce conferă o senzație catifelată în gură. Arome ușoare, florale, cu nuanțe de fructe roșii, corp mediu și lungime medie. Reprezintă un companion perfect pentru mâncarea asiatică și salatele sănătoase.

2.Aurelia Visinescu-Karakter (Syrah, Cabernet Sauvignon, Pinot Gris)-premiul I la Concurs

Deși un rosé, acest vin câștigător a atras publicul cu arome de fructe de livadă și câteva note exotice, mai degrabă decât fructe roșii, susținând ideea doamnei Gabay că nu toate roseurile mari trebuie să aibă fructe roșii pentru a satisface gustul cunoscătorilor. Final lung, dar delicat, un vin minunat lângă o burrata cu piersici.

3.Familia Vladoi-Ion-(Fetesca Neagra, Syrah)-premiul II la Concurs

Ca un contraargument la vinul anterior, acesta a venit cu o explozie de fructe roșii, puțin mai greu, cu note de caramel, dar bine susținute de aciditate și un gust lung. Publicul l-a votat ca fiind un vin gastronomic, excelent pentru brânzeturile semi-tari.

4. Alira-Aliento (Merlot, Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon)-premiul III la Concurs

Un vin cu mare priză la public, cu o particularitate: acest rose avea un nas foarte vegetal, aproape de un Sauvignon Blanc. Stilul în cauză i-a amintit doamnei Gabay de zilele sale timpurii în Provence. În general, un vin minunat pentru vară prin caracterul citric și prospețimea sa.

5. Avincis-Cuveé Alexis (Merlot)

Aș putea ghici că acest vin era unul dintre preferatele ei, pentru că era diferit. Dna Gabay a vorbit despre textura nisipoasă, care dă greutatea vinului și îl face mai degrabă gastronomic decât ușor de băut. Deși fructele nu sunt în prim-plan, are lungime și merge perfect cu o brânză tare la grătar, cum e halloumi.

6. Rasova Sur Mer (Feteasca Neagra, Pinot Noir si Syrah)

Un alt rose care neagă clișeul cu fructe roșii, dar este elegant și de remarcat. Nasul său amintește mai mult de caise și pomelo decât de căpșuni. Are o mineralitate strălucitoare și captivantă care amintește de locul său de naștere, lângă Marea Neagră.

7. Histria-Ammos (Feteasca Neagra, Merlot, Cabernet Sauvignon)

Doamna Gabay a folosit acest vin ca pe o momeală pentru a-i ajuta pe cei prezenți să-și depășească prejudecățile inerente cu privire la culoare. Nuanța fucsia strălucitoare a vinului i-a făcut pe oameni să creadă că este dulce sau că are un gust intens de fructe de pădure. După ce au degustat vinul, s-au recalibrat și au vorbit mai mult despre notele de cireșe, vișine și au recunoscut că nuanța este un indicator foarte înșelător la roseuri. Aciditatea ridicată și corpul mediu+ recomandă vinul ca o alegere  pentru peștele gras.

Secțiunea aromatică

Elizabeth Gabay a declarat, în cursul serii, că ea consideră că Busuioaca de Bohotin ar trebui să devină un strugure emblematic pentru România și în prezent este subexploatat. În opinia ei, acest soi ar putea să devină o parte a brandului de țară, deoarece este ușor de recunoscut și are foarte puțină concurență din partea celorlalți membri ai familiei Muscat.

8. Averesti-Diamond (Busuioaca de Bohotin)

Acest vin a fost vedeta secțiunii aromate, o grădină întreagă de trandafiri englezești și bujori roz într-o sticlă. Un vin îndrăzneț; chiar l-a numit dramatic, dar într-un mod bun, ca o doamnă frumoasă într-o rochie de seară.

9. Valahorum-Busuioaca de Bohotin

O variantă mai discretă, dar la fel de elegantă a strugurilor de Busuioacă de la Dealu Mare. Elizabeth a selectat acest vin pentru a arăta cum se exprimă un strugure aromatic atunci când este transformat într-un vin sec.

10.Casa de Vinuri Cotnari-Domenii-Busuioaca de Bohotin

Ultimul vin al serii a avut un pic de zahăr rezidual, care completează frumos strugurii aromatici. De fapt, ea a spus că, în opinia ei, un vin demisec sau demidulce este o expresie mai naturală a acestui soi.

Concluzie

Masterclass-ul a adus o viziune a unui profesionist asupra vinurilor locale și a stilurilor de vinificație. Doamna Gabay este mereu în căutarea de vinuri noi, expresive și interesante. Ea îi sfătuiește pe toți #wineloverii să facă același lucru, pentru a-și extinde catalogul mental cu stiluri noi.

Articolul Roseurile românești prin ochii unui Master of Wine-Elizabeth Gabay apare prima dată în Wine LifeStyle.

________________________________________________________________________________________________

Articolul complet se poate citi pe Vinul.ro

Articolul Judecând vinul după etichetă: periplu printre teme și simboluri apare prima dată în Wine LifeStyle.

Berea este start-up-ul, vinul este corporația.

În timp ce piața berii este agilă, flexibilă și reacționează în câteva luni, cea a vinului pare încremenită într-o eră trecută. Bărboșii în tricouri câștigă teren în fața sommelierilor cu mănuși albe.

Explozia numărului de crame mici și mijlocii nu a găsit un ecou pe măsură în rândul consumatorilor, mai ales al celor din generația tânără. Modernizarea și creșterea pieței vini-viticole în Români a coincis cu dezvoltarea unui alt fenomen concurent, anume cel al berii artizanale (craft).

Față de vin, berea are câteva avantaje de ordin economic și social care o propulsează într-o poziție privilegiată. Materia primă se poate procura pe parcursul întregului an. Procesul de producție este de câteva ori mai scurt, se măsoară în săptămâni, nu în luni. Instalațiile necesare sunt mai puțin sofisticate, iar de multe ori ambalarea la unitate individuală incită la un consum mai des și repetat.

Mai mult, percepția asupra situațiilor de consum și a nivelului de cunoștințe necesar pentru a savura un produs de calitate înclină tot în favoarea berii. Puțini oameni cred că este necesar să fii un connaisseur pentru  te bucura de o bere, dar cei mai mulți se simt intimidați de meniul de vinuri.

În România consumul de vin (20l/an/persoană) este de patru ori mai mic decât cel de bere(82l/an/persoană).Aceste cifre se referă în general la vinurile achiziționate din supermarketuri și hipermarketuri, respectiv la producția de bere industrială. Vinurile de calitate din crame mici și berea artizanală sunt sub-reprezentate în statisticile naționale, fiind nișe.

Ce ar putea să învețe cramele de la micro-berării? Care sunt punctele comune și care sunt lecțiile ușor adaptabile? Vom detalia în continuare cinci idei din lumea berii craft cu exemple. Am stat de vorbă cu doi producători de bere craft din București. Din echipa Oriel Beer ne-au povestit Laurențiu Mândrilă și Ioana Coca, în timp ce în colțul Amon-Ra a stat Tudor Petrescu.

Întregul articol poate fi citit pe Vinul.ro

Articolul 5 lecții ale berii artizanale pentru crame apare prima dată în Wine LifeStyle.

Tehnici inovatoare de marcomm pentru afacerile cu vinuri. Comunicarea digitală, branduri tradiționale și consumatori tineri

Adrian Ichim și Alex Eftinoiu, IDEOLOGIQ

Echipa de la Ideologiq a început cu o trecere în revistă a statisticilor care definesc piața de e-commerce în România. Aceasta a fost urmată de prezentarea unui studiu de caz din UK despre percepția tinerilor în ceea ce privește consumul de vin. Ideile principale care reieșeau din acest studiu erau:

• vinul este pentru millennials o experiență,
• nu necesită publicitate excesivă, ci una inteligentă,
• nu contează regiunea, ci soiul
• mai degrabă se consumă acasă, decât atunci când ies în oraș
• alegerea se face consultând un app, deoarece varietatea e paralizantă.
• De reținut și faptul că vinul este un produs aspirațional și paradoxal. Consumatorii tineri se așteaptă ca un vin să fie perceput ca premium, dar să aibă un preț accesibil.

Personal, aș fi vrut mai multe exemple concrete de adaptare a stategiilor de succes de pe piețele internaționale la spcificul României.

The Good, The Bad and the BTL – întrebări simple și răspunsuri complexe despre unde și cum merită să-ți cheltui banii astăzi în acțiuni de BTL

Cristian Hossu, UNIVERSUM EVENTS

Prima idee de valoare de la Cristian Hossu a fost cea a coroborării eforturilor producătorilor dacă speră să organizeze evenimente cu impact. A doua idee este cea a digitalizării și personalizării interacțiunii cu produsul. În ceea ce privește recomandările de tehnici BTL pentru lumea vinului, acestea au fost diverse și cu aplicabilitate imediată:

• crearea de pop-up shops poziționate în locații aglomerate, unde consumatorul novice să intre în contact cu produsul
• diseminarea conținutului creat la pop-up shops pe rețelele de social media pentru awareness
• smart food pairing- regândirea ideii de pairing cu vinuri folosind mâncărurile generației tinere
• festival culture ready- crearea de ambalaje și experiențe care să se integreze în atmosfera de la festivaluri
• integrarea cu trenduri emergente de tip slow-food, vegan, bio
• integrarea comunicării de brand cu alte micro-trenduri, de tipul vinyl.

Mi-a plăcut ideea lui Cristian Hossu de a lega online-ul de offline prin flyere care să facă publicul curios să intre pe site, de unde, prin re-targetare să se comunice cu ei pe platformele online. În ceea ce privește utilitatea influencerilor e mai rezervat.

Produsul cult în era mass-market. O poveste de succes

Alin Vaida, JAZZ IN THE PARK

Jazz in the park a fost un pariu al organizatorilor cu comunitatea și autoritățile din care a câștigat toată lumea. Alin Vaida a exemplificat pe jazz câteva idei care sunt transferabile la vinuri pentru a fi îndrăgite de publicul tânăr, educat și cu venituri peste medie. De reținut din prezentarea lui:

• un produs cult e greu de monetizat dacă te bazezi doar pe el, trebuie construită o poveste, educată audiența și găsite cele mai potrivite canale
• produsul cult trebuie sa fie incluziv, să nu creeze segmente excluse, să se adreseze tuturor care vor să-l înțeleagă
• trebuie legat de un mesaj cu care audiența să rezoneze direct.

De gustat și degustat

Fiind un târg de vinuri și produse gourmet, GoodWine aduce publicului câteva propuneri inedite. Nu o să intru în detalii la capitolul vinuri, unde vă invit pe fiecare să degustați cele mai noi propuneri ale cramelor, ci o să vă fac poftă cu câteva preparate exclusiviste, poate vă inspiră pentru mesele de sărbători.
Delicii Vânătorești ne propun

• file de cerb carpatin, sau de mistreț genul de charcuterie care poate intimida orice jamon
• salamuri de cerb și de mistreț sau babic, produse mai uscate care ”cer” un vin roșu sec
• drob vânătoresc care se topește în gură

La târg mai găsiți și produse pe bază de trufe, de la salsa la crackers. Încercați-le alături de vinuri roșii de Bordeaux de la Vinexpert sau de spumante, găsiți câteva foarte bune la standul Organizației Somelierilor din România.

Millennials are not stupid

Poate cea mai bună concluzie a discuțiilor de azi e că noul public va însemna un efort pentru producători, care vor fi forțați să își schimbe discursul, etichetele, modul de desfacere și poate chiar valorile brandului. Millennials și-au petrecut mai mult de jumătate din viață in era digitală și sunt obișnuiți să caute, să se informeze, să compare. Mai mult, sunt persoane pentru care emoția poate constitui principalul factor în a alege un produs, chiar și vinul. Primii producători care vor renunța la discursul ”soarele, pământul, paralela 45, truda” vor câștiga acest public, iar dacă producătorii insistă să îi învețe despre terroir, poate vor reuși doar cu Ruleta Vinului.

Articolul Millennials & Wine @ GoodWine și alte delicii apare prima dată în Wine LifeStyle.

Articolul integral poate fi citit pe Vinul.ro 

Articolul Organic, Biodinamic, Vegan sau Natural? Care este diferența? Ce alegem? apare prima dată în Wine LifeStyle.