Chiar dacă astăzi ni se pare că vinul este o lume a bărbaților, în luna femeilor merită să le descoperim pe doamnele vinului, care pot să ne inspire. Printre ele avem și românce care sunt nume de referință în lumea vinului.
Zeițele Antice
Cu mult înainte de Bachus și Dionysus, aproximativ acum 5000 de ani, în Imperiul Sumerian era venerată zeița Gestin. Numele ei înseamnă chiar ”viță de vie”. Legenda unei noi zeițe, Paget, este dovada că femeile participau activ la producerea vinului.
Romanii o au pe Meditrina, zeiță a sănătății, longevității și vinului, o asociere deloc întâmplătoare. Aceasta era sărbătorită anual, la sărbătoarea vinului nou, similar cu sărbătoarea Beaujolais Nouveau din Franța.
Văduvele Vinului
Societatea pudică a secolelor XVII-XIX se opunea ideii ca femeile să consume vin. Însă, când soțul moare și îi lasă soției moștenire o cramă, o adevărată doamnă a vinului preia afacerea cu o mână de fier (mănușa de catifea e opțională). Este și cazul lui Madame Cliquot, cea care dă numele celebrei șampanii Veuve Cliquot, una dintre preferatele Reginei Elisabeta. Rămasă văduvă la 27 de ani, Barbe-Nicole Ponsardin a fost o veritabilă pionieră în lumea vinului. Ea a făcut prima șampanie din strugurii dintr-un singur an excepțional și a produs printre primele șampanii rosé din acea epocă. Cel mai important e că, alături de vinificatori, a inventat pupitrele pentru sticle folosite și astăzi în procesul de producție al șampaniei.
Mai aproape de zilele noastre, în secolul XX, Lilly Bollinger a avut un parcurs similar după ce soțul ei a fost ucis de naziști. De la ea ne rămân instrucțiunile când și cum se bea șampania:
” O beau când sunt fericită și când sunt tristă. Uneori o beau când sunt singură. Când am o companie, consider că este obligatorie. Mă amăgesc cu ea dacă nu mi-e foame și o beau când îmi e. În caz contrar, nu o ating niciodată – dacă nu cumva se întâmplă să îmi fie sete.”
Femei care pun România pe harta vinului
Până nu demult, meserii ca enolog sau somelier nu erau asociate cu delicatețea doamnelor. Astăzi, avem din ce în ce mai multe prezențe feminine care se afirmă la nivel internațional.
Ana Sapungiu este Master of Wine, un titlu exclusivist este deținut de doar 380 de persoane în toată lumea.
Cel mai bun somelier român în 2018 este Julia Scavo, de origine din Craiova, licențiată în matematică la Lyon. Ea a transformat pasiunea pentru vin într-o carieră și spune că ”somelierul este un negustor de emoții”.
Povestea Aureliei Vișinescu, enolog cu peste 20 de ani experiență este una despre ambiție, depășirea prejudecăților legate de ce poate face o femeie în acest domeniu și talent. Ea a inspirat o nouă generație din care fac parte Livia Gârboiu și Anca-Maria Vlădoi.
Vinul românesc ar fi mai puțin cunoscut peste hotare fără munca depusă de Rodica Căpățână de la Premium Wines of Romania și cramele din România ar fi mult mai puțin vizibile fără proiectele Alinei Iancu.
Alături de aceste doamne care sunt mai apropiate sufletului meu, le îmbrățișez de 8 martie, cu drag, pe toate cele care înnobilează vinul prin munca și prezența lor.
Îndemnul meu pentru toate doamnele este să iubească vinul și să considere că a-l înțelege este un act de cultură și rafinament, atribute tipic feminine.
_______________________________________________________________
O versiune mai scurtă a acestui articol a fost publicată în Revista Avantaje
