Zilele astea m-am amuzat cu răspunsurile primite la provocările Radio Guerilla. Aceștia au cerut o recomandare de câte un vin tânăr, sec, întâi roșu și apoi alb, pentru prietenul lor imaginar care se pregătește de ospățul de Paște. A fost un Radio Erevan pe dos, dar la fel de savuros. Nu am simțit nevoia să ingroș rândurile celor care își dau cu părerea acolo, de aia am blog, unde o să dau câteva idei, pentru fiecare buzunar.
- *Acest articol nu conține plasare de produse, dar ar putea 🙂
Mitul vinului roșu de Paște
Cam în toate religiile, cu excepția celei musulmane există e legătură strânsă între o băutură alcoolică și ritualurile religioase, fie că e vorba de vin la creștini, de bere la nordici, sau de sake, respectiv vin de palmier. Meritul creștinătatății e ca a reușit să investească vinul cu o aură cu adevărat mistică, prin apropierea de ideea de sânge al Domnului, de viță și renaștere. Vița de vie e prezentă în reprezentări iconografice, și în texte sacre, Iisus fiind reprezentat ca viță și apostolii mlădițe.
Cum sângele Domnului nu poate fi decât roșu, vinul roșu a căpătat o aură de noblețe, de superioritate față de cel alb și atât mai mult fată de rose. La orice sărbătoare e aproape obligatorie o sticlă de vin roșu, de calitate (sau percepută ca atare).
Întrebarea e…oare singurul vin recomadat pentru masa de Paște e cel roșu, sau este doar o cutumă, la care putem renunța sau o putem relaxa?
Răspunsul scurt e: vinul corect e cel care te face pe tine fericit. Cum mie îmi place să văd tot timpul vinul în context gastronomic, la un preparat tradițional cum e friptura de miel e o alegere corectă, la îndemâna oricui, dacă nu intrăm în detalii de genul soi, vârstă, conținut de zahăr.
Dar cum nu avem doar friptură de miel…putem să diversificăm.
Ce vin să cumpăr de Paște?
Gândind gastronomic, pentru a răspunde la această întrebare, cred că cel mai ușor e să ne gândim ce preparate o să avem. Nelipsite sunt ouăle roșii, probabil o salată cu verdețuri de sezon, drob, friptură de miel și pască sau cozonac (la norocoși ambele).
Spumant
Ouăle sunt o mâncare pe care poate nu o asociem în mod tradițional cu vin, punând mai degrabă o țuică. Conținutul lor ridicat de proteine, dar și de grăsimi, cât și gustul ușor sulfuros nu se asociază natural, cu vinul roșu pe care îl luasem deja pentru friptură.
Ce e de făcut? O asociere bună, care să ne deschidă apetitutul este să începem masa cu spumant, preferabil alb sau chiar rose, cât mai sec și cu aciditate ridicată. Varianta de răsfăț ar fi Crâmpoșia selecționată spumant de la Stirbey. Mai prietenos cu bugetul este Bendis Rose de la Petro Vaselo, iar daca aveți ”famelie mare, renumerație mică”, alegeți cu încredere o Frâncușă spumant de la Cotnari, extra-sec.
Vinuri albe tinere sau rose-uri delicate
Dacă spumantul nu este printre preferințele voastre, puteți încerca un alb sec floral, mineral, sau un rose proaspăt, cu arome de fragi abia culeși. Soiurile care merg cel mai bine lângă ouă și drob sunt cele care nu se impun, eu prefer să le spun soiuri-secretară. Sunt discrete, dar eficiente, ai observa imediat că lipește ceva dacă nu sunt acolo. În categoria asta intră Feteasca Albă, Pinot Gris și Rieslingul Italian, dar și Sauvignon Blanc, uneori.
Aici mă gândesc la vinuri din Transilvania, de la Ana ca Sauvignon-ul emblematic de la Jidvei, trecând prin Pinot Gris-ul de la Lechburg, ajungând înapoi la Jidvei pentru o Feteasca Albă sau una Regală din gamele clasice, la un preț pentru orice buzunar. La rose-uri imi plac cele stil Provence, din ce am gustat anul acesta, am remarcat din gama premium Alira Rose. Alte variante delicioase de roseuri sunt Busuioacele de Averești, respectiv Iris de la Casa de Vinuri Cotnari.
Căutați deja vinurile din recolta 2018 pentru un plus de prospețime.
Vinuri roșii lejere
Și când zic roșu lejer, zic Fetească Neagră sau Novac. Cele mai plăcute fetești pe care le-am băut erau deschise la culoare, fructate, tinere, cu foarte puțin lemn dau chiar deloc. Primăvara prefer vinuri în ton cu vremea, care să îmi de senzația de proaspăt, ușor de băut și din care să mai vreau un pahar. Aș pune oricând pe masă de Paște asamblajul roșu La Plage Rasova, Feteasca Neagră Terra Romana (SERVE), sau Selene Recas.
Bine, bine o să ziceți, dar la roșu puternic și bărbătesc, ce ai recomanda? Aici cred că deja s-a scris suficient. Personal, mi-aș lua un Saperavi georgian sau un Carmenere de lume nouă.
Vinurile de desert
Pasca atent muncită merită din plin atenția unei Tămâioase dulci, Licorna, de exemplu, aur lichid, nu alta. Cozonacul, mai ales cel cu multă nucă l-am văzut întotdeauna acompaniat de o Grasă dulce de Cotnari, eventual chiar una de colecție dacă vreți să impresionați și să simțiti notele de stafide și miere. Pe lângă aceste recomandări, aș sugera să ne inspirăm de la frații de peste Prut și să gustăm de sărbătoare un pic de Pastoral de Cricova, un roșu care va face multe doamne să se îndrăgostească sau, o reală bijuterie enologică, Chardonnay-ul dulce de la Vartely din 2013.
Și vinul e aspirațional, nu-i așa?
Revenind la ce zicea lumea pe Radio Guerilla…
Concluzia la o primă vedere e că românul e credincios, nu neapărat că ține post, dar macăr se gândește des la Smerenie. Nu aia de la biserică, la cea de la Crama Oprișor. Cei mai puțin religioși preferă să fie uber-opulenți, recomandând Cuvee Uberland de la Recaș.
Am mai vazut și ceva recomandări unioniste, de peste Prut, oamenii apreciază Negre de la FAutor cam la fel ca mariile jurii de la concursurile internaționale. Pentru mai multă inspirație de peste Prut, tocmai s-a lansat Catalogul Vinurilor de Aur Molodovenesti care conține toate vinurile premiate din Republica Moldova, adunate în același loc, consultați și degustați cu încredere.
La albe e mai amestecată treaba, se pare că aici încă nu s-a impus un brand destul de clar ca #aspirațional, dar fac impresie bună Siel de la Tohani, poate o Crâmpoșie selecționată sau Aligote-ul (Cai de la Letea).
Dacă ar fi să ne luam după răspunsurile de gherilă am zice că stăm bine, totul e super-premium. Însă, datele din teren arată că anul nu se vând decât vreo 2,4 milioane de sticle de vin ultra-premium (peste 65 lei), comparativ cu 156 de milioane de sticle cu prețul între 10 și 17 lei și numai spunem sub sau bag in box (vin la carton). Acum, dacă punem la socoteala căpșunica tradițională, de la proprii părinți sau de la socrii, pe care o scoate pe masă românul de sărbători, e aproape cum am trăi în lumi diferite. Însă nimeni parcă nu ar recunoaște că poate a avut pe masă o sticlă premium și restul a completat cu vinuri medii (ocre).
Mmmbun, si noi de mâncat ce bem zilele astea?
Am lăsat aici câteva idei, pe câteva paliere diferite de prețuri, toate chestii pe care deja le-am testat și le-as savura oricând alături de prieteni și familie. Mie imi plac vinurile care arată că esti mulțumit de viața pe care o ai și că te bucuri de ea, nu ca modalitate de a epata.
Sorse foto:
http://www.samburesti.com/, http://leblog.ro, http://lauralaurentiu.ro, http://doxologia.ro, http://hotelalpin.ro, http://radioiasi.ro
